SUCEAVA » Putna » Pensiunea ELENA » Obiective Turistice

Obiective turistice in apropiere la Pensiunea ELENA din Putna.

Biserica Dragos Voda

Biserica de lemn cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică din Putna, cunoscută și ca Biserica de lemn Dragoș Vodă, este un vechi edificiu religios ortodox localizat în cimitirul satului Putna din comuna omonimă (județul Suceava), la circa 1 km de Mănăstirea Putna.

Partea de răsărit a bisericii este datată din primii ani ai secolului al XV-lea, și, prin tradiție, a fost adusă de Ștefan cel Mare de la Volovăț.

Aceasta este cea mai veche și singura biserică de lemn medievală, cunoscută până în prezent, păstrată pe teritoriul României. Vechimea excepțională și planul arhaic îi conferă o valoare inestimabilă pentru arhitectura medievală din România și dincolo de granițele ei.

Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" din Putna a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004

Manastirea Putna

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești.

A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu).
Mănăstirea se află la 33 km de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei.

Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Chilia lui Daniil Sihastrul

Chilia lui Daniil Sihastrul este o grotă săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul.
Ea se află la o distanță de circa 1 km de Mănăstirea Putna (județul Suceava).

Chilia lui Daniil Sihastrul a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004

Schitul Sihastria Putnei

Tot in apropierea Manastirii Putna, la circa 4 km spre vest de ea, se afla ruinele Sihastriei Putnei, construita din piatra la 1758, pe locul unui schit de lemn datand din primii ani ai secolului al Xviii-lea.

Care, la randul sau, fusese facut de vistiernicul Ilie Cantacuzino in preajma unui alt schit, mult mai vechi, despre care traditia locala afirma ca a fost intemeiat pe vremea lui Stefan cel Mare de calugarul Aftanasie, fost tatar mtrzac, crestinat.