TULCEA » Ilganii de Jos » Pensiunea LOTUS » Obiective Turistice

Obiective turistice in apropiere la Pensiunea LOTUS din Ilganii de Jos.

Cetatea Proslavita

Pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe a fost descoperita o cetate construita a fundamentis de catre bizantini, in ultimul sfert al secolului al X-lea, adapostind o importanta asezare de tip urban, ce a functionat pana la mijlocul secolului al XIII-lea. A putut fi stabilit  traseul zidului de incinta bizantin, surprins sub forma unor  tronsoane, reperate pe laturile promontoriului din apropierea Dunarii, al carui contur il urmarea, si au fost identificate o serie de elemente de fortificatie – doua turnuri apartinand curtinelor estica si vestica, precum si instalatia portuara a cetatii.
Descoperirile facute cu prilejul cercetarilor din interiorul cetatii, ca si din afara spatiului fortificat, au condus la aparitia unor complexe (de  locuire, mestesugaresti) si materiale arheologice care documenteaza, in forme bogate si variate, pe o suprafata mare, o locuire datand din secolele XI-XIII).
Probabil distrusa in vremea invaziei tatare, asezarea se reface mai tarziu, dupa cum  sugereaza unele materiale ceramice si numismatice apartinand veacurilor XIII-XIV.

Pesterile din zona Nufarul

Pornind din satul Nufaru spre sud, la aproximativ 1h1/2 de mers lejer se ajunge la poalele dealului Curcuz, versantul drept. Intrarea in padurea de stejar, corn, ulm care acopera dealul ingreuneaza gasirea locului de destinatie. Mergand prin poligonul unitatii militare apropiate se ajunge la o culme care bareaza drumul.  Urcand aproximativ 30 metri se poate observa aparitia la zi a calcarului.
La altitudinea relativa de 30 m si pe curba de nivel de 90m se intalneste deschiderea “Pesterii Paralela“. Pestera este de tip aven cu o denivelare de 8,20 m si o lungime de 4,5 m si este prima din cele 4 pesteri. Pestera are o singura intrare cu dimensiuni de 1,10/0,60 si o adancime de 2,4m.
Coborarea pe galeria de 0,6m h este intrerupta de 3 saritori care ingreuneaza inaintarea.
A doua pestera notata cu cota 5000/4 este “Pestera Testoasei“. Are o dezvoltare de 42,5m si o denivelare de – 9,20m.Accesul in galeria principala se face cu ajutorul scaritelor  deoarece trebuie trecuta o saritoare de – 5,3m in care tehnica ramonajului este impracticabila datorita latimii mici si prezentei pe pereti a muschilor de pamant  si a apei de condens.
Pestera mare este cea de-a III -a pestera din masivul calcaros spre sud. Dezvoltarea acestei pesteri este de 139 m si denivelare de – 8,4m. Intrarea se face depasind o saritoare de 1,7m.  Dupa care galeria se bifurca, ambele ramificatii ocolind un pilier. Blocurile masive de piatra din aceasta sala sunt rezultatul prabusirii tavanului.
Ca formatiuni de dizolvare a rocii, pe alocuri, pe pereti este intalnit montmilch-ul. Daca se intra in aceasta sala in timpul anotimpul rece, poate fi intalnit un decor mirific cu stalactite, stalagmite de gheata, perdele ce se intind pana in podea si coloane care “sprijina” tavanul – toate acestea fiind formate prin inghetarea apei infiltrata datorata fisurarii a tavanului.

Cetatea Halmyris

Cetate Halmyris (astazi, ruine) este situata in nord-estul Dobrogei, la aproximativ 2,5 km spre rasarit de satul Murighiol (jud. Tulcea). Catre sfarsitul secolului al IV-lea, aici a existat un oras fortificat, cu centru episcopal, fiind distrus in timpul unei invazii barbare, in cea de-a doua decada al secolului VII-lea.
Intre ruinele cetatii au fost descoperite resturile unei bazilici, construita dupa anul 324.
Faima cetatii Halmyris a crescut in randurile credinciosilor dobrogeni, deoarece in zilele premergatoare praznicului Adormirii Maicii Domnului au fost demarate cercetarile arheologice sub altarul bazilicii.
Intr-o zi de 15 august, s-a adus la lumina o cripta, necunoscuta pana atunci, in care se aflau osemintele a doi martiri locali: Epictet - preotul si Astion - monahul.
Identificarea acestor martiri a fost posibila datorita restului unei inscriptii in limba greaca, zugravite pe unul dintre peretii criptei.
Aceasta descoperire epocala a intarit veridicitatea informatiilor documentare privitoare la cei doi mucenici. Urmele chinurilor suferite de mucenici au fost intru totul confirmate de studiul antropologic realizat de Nicolae Miritoiu.
In imediata vecinatate a ruinelor se afla in constructie o manastire care va pune in valoare importanta acestor descoperiri.