IASI » Iasi » Apartamentul METROPOLITAN LUXURY » Obiective Turistice

Obiective turistice in apropiere la Apartamentul METROPOLITAN LUXURY din Iasi.

Complexul Muzeal National Moldova

Complexul National Muzeal „Moldova“ Iasi are sediul central in Palatul Culturii din Iasi unde fiintează patru muzee de renume:  Muzeul de Istorie a Moldovei,

Muzeul Stiintei si Tehnicii „Stefan Procopiu“, Muzeul de Arta, Muzeul Etnografic al Moldovei.

Manastirea Trei Ierarhi

Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi este un monument de arhitectura de valoare din Romania  fiind situata in centrul traditional al Iasului, pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant - fosta Ulita Domneasca.

Biserica "Trisfetitelor" a fost ridicata de catre voievodul Vasile Lupu, intre anii 1637 -1639, ca necropola domneasca, reflectand aspiratia ctitorului spre lumea bizantina, combinand structuri si forme traditionale cu materiale pretioase si o decoratie fastuoasa.

Gravata in piatra pe fata sudica a bisericii Trei Ierarhi , inscriptia votiva ne lasa sa citim: "...am ridicat acesta ctitorie in numele celor trei sfinti: Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Ioan Gura de Aur si a fost sfintita in luna mai, ziua a sasea, a anului 7147 (1639) de mitropolitul Varlaam...".

Dintr-o data hramul folosit situeaza edificiul intr-o lume care a fost aceea a Sfintilor Parinti ai Bisericii, aparatori ai dogmelor niceene, aureolati de cunostere si renumiti pentru zelul lor.

Palatul Roznavanu

Palatul Roset-Roznovanu, este un monument de arhitectura , construit in deceniile 7 - 10 ale secolului XVIII-lea, in Iasi.

Cladirea adaposteste actualul sediu al primariei Iasi. Impresionanta prin somptuozitate si prin fastul interioarelor, a fost construita in deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea si restaurata intre anii 1830 si 1833 de catre cunoscutul arhitect Gustav Freywald, cel care a proiectat si Catedrala Mitropolitana din Iasi.

In ansamblu, ca arhitectura dar si prin frescele interioare si statuile ce impodobeau in 1830 exteriorul, palatul apartine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico-baroce. Pana in 1891 cand este vanduta statului, cladirea este resedinta a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai puternica si mai influenta familie din arena politica moldava a urbei.

Fiind una din cele mai importante case ale Iasului in epoca, a gazduit numeroase personalitati si a fost martora unor evenimente istorice semnificative.

Ateneu Tatarasi

Actualul Ateneu Tătăraşi a fost construit în apropierea locului în care a funcţionat vechiul Ateneu Popular înfiinţat în 1919, imediat după Marea Unire.

Vechiul Ateneu din Tătăraşi, mai ales în perioada interbelică, a constituit un adevărat focar cultural, dar şi un ambasador al unităţii culturale a românilor.

Vechiul Ateneu era structurat pe secţiuni, care cuprindeau tratarea unei probleme extrem de vaste: secţiunea cultural-educativă, secţiunea artistică, de educaţie fizică, economică-edilitară şi secţiunea filantropică.

În memoria urmaşilor tătăraşeni au rămas pentru eternitate excursiile ateneiste, Corul M. Musicescu, cinematograful, sala de teatru.

Biserica Sf Nicolae Domnes

Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iasi este o biserica ortodoxa din municipiul Iasi, construita de Stefan cel Mare in perioada 1491-1492 si refacuta in anii 1884-1904 de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy, prin demolare si reconstruire pe aceeasi fundatie si aproximativ in forma sa initiala, inlaturandu-se adaosurile ulterioare.

Este situata in centrul orasului, pe Str. Anastasie Panu nr. 65, in preajma vechii Curti Domnesti, intre Palatul Culturii si Casa cu arcade (Casa Dosoftei).


Fiind situata in imediata vecinatate a vechii Curti domnesti si pentru faptul ca aici au fost unsi aproape toti domnii Moldovei, de la Despot Voda pana la Grigore Alexandru Ghica, bisericii i s-a spus "Sfantul Nicolae-Domnesc", spre a o deosebi de alte constructii cu acelasi hram.  

In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, pentru o perioada de cativa ani (1677-1682), Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” a indeplinit rolul de catedrala mitropolitana.


Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iasi a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004.

Biserica Aroneanu

Biserica "Sf. Nicolae" din Aroneanu este o biserica ortodoxa ctitorita in anul 1594 de domnitorul Aron Voda (1591-1592, 1592-1595) in satul Aroneanu din apropierea municipiului Iasi.

Biserica se afla pe drumul care iese din Iasi prin nord-est, pe malul lacului Ciric. Ea se afla pe o terasa de 100-200 m din marginea de nord-vest a satului Aroneanu.

Biserica "Sf. Nicolae" de la Aroneanu a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004.

Biserica Barboi

Biserica Barboi este o biserica crestin-ortodoxa din municipiul Iasi, care a fost construita in anii 1841-1844, pe locul unei biserici construita de vornicul Ursu Barboi in perioada 1613-1615.
Ea a fost realizata dupa planurile arhitectului grec Andrei Caridis, ajutat de mesterii Atanasie si Gheorghe, greci din Sisani. Biserica este situata in centrul orasului Iasi, pe Stradela Barboi nr. 12. Ea are hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, sarbatorit in fiecare an la 29 iunie.

Biserica ctitorita de Ursu Barboi a fost transformata in 1669 in manastire, urmasii ctitorului inchinand-o Manastirii Vatopedu din Muntele Athos.
In aceasta biserica a fost inmormantat in anul 1842 fostul domnitor Ionita Sandu Sturdza(1822-1828), primul domn pamantean al Principatului Moldovei de dupa epoca fanariota. Tot aici sunt inmormantati si alti membri ai familiei Sturdza, precum si poetul Alecu Russo (1819-1859).

Manastirea Barboi a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004 fiind alcatuita din urmatoarele trei obiective:

-Biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel" - datand din perioada 1841-1843

-Casa parohiala - datand din sec. al XIX-lea

-Turnul clopotnita - datand din perioada 1726-1733

Bojdeuca Ion Creanga

Bojdeuca lui Ion Creanga este o casa din cartierul Ticau, Iasi, in care a locuit intre anii 1872 si 1889 marele povestitor Ion Creanga. Pragul acestei case a fost trecut si de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creanga.

Casuta, avand doua camere dispuse de o parte si de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurari avand loc in anii 1942 si 1985. Casa este inscrisa in Lista monumentelor istorice.

Bojdeuca lui Ion Creanga este prima casa memoriala din Romania.

Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau sa o viziteze a avut dreptul sa locuiasca in mica bucatarioara din stanga intrarii, impreuna cu sotia, trei copii si bunica.

La vremea sa, Ion Creanga era recunoscut pentru faptul ca la casuta sa din Ticau detinea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta cate un nume asociat unei persoane reale din viata sa.
Spre exemplu, intotdeauna a avut o pisica pe nume Marioara ca si matusa sa zgarcita din satul natal Humulesti.

Casa memoriala Mihail Kogalniceanu

Muzeul Memorial "Mihail Kogălniceanu” este situat in Iaşi, pe strada Mihail Kogălniceanu, nr. 11, in vecinătatea Colegiului Naţional "Mihai Eminescu”.

Inainte de a-şi găsi cel mai bun administrator, casa a avut o istorie zbuciumată şi plină de evenimente deosebite. Ilie Kogălniceanu, tatăl lui Mihail, obţine in anul 1818 casele din mahalaua "Muntenimii de Mijloc”, in urma unui schimb operat cu familia Hermeziu.

Pentru aceste imobile, ridicate intre anii 1807 - 1808, Mihai Hermeziu primeşte moşia Cogalnic şi suma de 4000 de galbeni.

Casa memoriala Mihail Sadoveanu

Imobilul care astazi are destinatia de casa memoriala a fost construit in anul 1908 dupa planurile scriitorului Mihail Sadoveanu (1880-1961) pe locul cumparat de la fiica farmacistului Carol Vorel, vaduva inginerului Engel care construise linia ferata dintre Dolhasca si Falticeni. In „Casa din deal”, asa cum mai era cunoscuta datorita pozitionarii, Sadoveanu a locuit si a creat timp de noua ani, intre 1909 si 1918.

La Falticeni, scriitorul si-a petrecut adolescenta, tineretea si primii ani ai maturitatii.
Avea 38 de ani cand a plecat din Falticeni si o treime din intreaga sa opera este scrisa aici. In aceasta casa au fost scrise: „Povestiri de seara” si „Genoveva din Brabant” in 1910, „Apa mortilor” in 1911, „Un instigator” si „Bordeienii” in 1912, „Privelisti dobrogene” in 1914, „Neamul Soimarestilor” in 1915, „44 de zile in Bulgaria” in 1916 si, in sfarsit, „File insangerate” in 1917.

In 1908, cand s-a constituit Societatea Scriitorilor Romani, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepresedinte, iar in 1910, cand la Falticeni a luat fiinta Societatea Corala „Nicu Gane”, scriitorul a devenit presedintele ei.

Dupa plecarea la Iasi, venirea si sederea lui Mihail Sadoveanu la Falticeni de atunci, de dinainte si de dupa aceea, au insemnat intotdeauna, asa cum el insusi o marturiseste, „calatoria cea mai mare la locurile sfinte de curatenie si de ispasire.”

Casa Memoriala Nicolae Gane

Casa, construita in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, monument de arhitectura, a apartinut prozatorului Nicolae Gane pana in anul mortii (1916). In muzeu sunt expuse piese de mobilier, obiecte personale, manuscrise autografe, corespondenta originala, carti care au apartinut lui Nicolae Gane, fotografii si picturi originale din secolele XIX - XX.

In casa Nicolae Gane a fost organizat si muzeul primariei care cuprinde fotografii, afise, stampe, manuscrise, publicatii ale primariei, carti cu autograf, obiecte ce au apartinut personalitatilor ce s-au aflat in fruntea administratiei Iasului: Vasile Pogor, Costache Negruzzi, Dimitrie Gusti, etc.

Casa Memoriala Otilia Cazimir

Otilia Cazimir (n. 12 februarie 1894, Cotu Vames, judetul Neamt - d. 8 iunie 1967, Iasi) este pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu, cunoscuta ca autoare a unor versuri pentru copii.

Pseudonimul i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu si de criticul literar Garabet Ibraileanu.
A fost cel de-al cincilea copil al invatatorului Gheorghe Gavrilescu.
Si-a petrecut copilaria in satul natal si a inceput sa scrie poezii de cand era mica.
A urmat cursurile liceale si universitare la Iasi, oras in care si-a petrecut intreaga viata.

A debutat in anul 1912 in revista Viata romaneasca, in care isi va tipari majoritatea scrierilor.
In anii 1937-1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova. Parintii ii spuneau in copilarie Luchi.

Din proza sa autobiografica "A murit Luchi" reiese ca numele Luchi dispare odata cu intrarea in scoala, cand fetita a crescut si a devenit eleva. Atunci cand este strigata de invatatoare pe numele ei adevarat, fetita nu raspunde, pentru ca pe ea toata lumea o striga Luchi.

O colega ii explica invatatoarei ca acasa i se spune „Luchi, ca la catei!”. Mica poeta se simte rusinata si isi spune in sinea ei: „Mi-e rusine de numele meu, mi-e rusine de mine, mi-e rusine de tot!”.

In copilarie a simtit lipsa prietenilor de joaca: „Am fost o fetita tare cuminte. Toti erau mai mari decat mine. Ma jucam singura. Ma sfiam de toti. Uneori cantam. Alteori priveam gazele, pasarile, cand se topeau zapezile”.

Casa Memoriala Vasile Pogor

Vasile Pogor s-a nascut la data de 20 august 1833 in orasul Iasi, ca fiu al comisului V. Pogor si al Zoei Cerchez. A studiat la pensionul Malgouverne din orasul Iasi, dupa care (din anul 1849) si-a continuat studiile secundare, apoi cele juridice la Paris.

Dupa revenirea sa in tara, a intrat in magistratura, lucrand ca membru la Tribunalul Iasi (1857-1858) si la Curtea de Apel Iasi (din 1859).
A participat la coalitia politica care a complotat pentru detronarea lui Alexandru Ioan Cuza. Dupa schimbarea regimului politic, Vasile Pogor este numit ca prefect al judetului Iasi (februarie 1866) si deputat in Adunarea Constituanta din 1866.

A fost initiat la 14 martie 1866, in loja masonica ieseana „Steaua Romaniei”, intr-o luna de zile primind gradele de Companion si Maestru al aceleiasi loji. La 5 noiembrie 1866, Marele Orient al Frantei ii elibereaza o diploma, prin care ii recunoaste gradul 18.

A detinut apoi functia de prim-presedinte al Curtii de Apel Iasi (1869-1870, 1875-1876).

Casa Mitropolitului Dosoftei

Casa Dosoftei, numita si Casa cu arcade, este o cladire veche din municipiul Iasi, construita in secolul al XVIII-lea.

Este situata in centrul orasului, pe str. Anastasie Panu nr. 69, in preajma vechii Curti Domnesti, intre Palatul Culturii si Biserica „Sf. Neculai Domnesc”. In prezent, ea gazduieste sectia de literatura veche a Muzeului Literaturii Romane din Iasi, infiintata in 1970.

Casa tiparnita a mitropolitului Dosoftei a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004, Pe aceasta lista este trecut 1677 ca an al construirii acestui edificiu.

Casa memoriala Ion Creanga

Casa diaconului Ion Creanga se afla in incinta Manastirii Golia, din Iasi, pe strada Cuza Voda, nr. 51.

Ion Creanga a slujit in calitate de diacon la Manastirea Golia si a locuit in aceasta casa intre ani 1866 si 1871.

Vizitand acest loc minunat veti avea ocazia sa admirati vesmantul original de diacon precum si alte obiecte ce au apartinut lui Ion Creanga.

``Casa cu coloane`` a fost inchiriata de catre Ion Creanga si dateaza din secolul al Xvii lea.

Dealul Repedea

Locul fosilifer Dealul Repedea este o arie protejata de interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturala tip paleontologic) situata in judetului Iasi, pe teritoriul administrativ al comunei Barnova.

Ea se afla la sud de municipiul Iasi, langa releul de televiziune de pe Dealul Repedea, si se intinde pe o suprafata de 5,80 hectare.

Ca pozitie geografica, rezervatia se afla la limita dintre Podisul Central Moldovenesc si Campia Moldovei si la intrepatrunderea silvostepei cu padurea.

In acest loc se afla un masiv calcaros format din scheletele de scoici cimentate, dupa retragerea Marii Sarmatice.

Gradina Botanica

Existenta Gradinii Botanice din Iasi are o istorie zbuciumata care a parcurs o perioada de peste un secol pana sa ajunga asa cum o vedem si o admiram noi astazi.

Alaturi de alte prioritati culturale emanate din vechea capitala a Moldovei un loc deosebit il ocupa si infiintarea la Iasi, in anul 1856, a primei Gradini Botanice din Romania, de catre medicul si naturalistul Anastasie Fatu, mare patriot, filantrop si om de cultura.

Amplasata pe un teren cumparat din fonduri proprii in apropiere de Rapa Galbena, avea sa fie pentru multi ani, pana la moartea marelui carturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iasi care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar si un mijloc de instructie si educatie pentru toti iubitorii naturii.

Manastirea Cetatuia

Manastirea Cetatuia din Iasi este o manastire ortodoxa de calugari, ctitorita in secolul al XVII-lea de voievodul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672 si 1678-1683).

Asezata pe un deal inalt si rapos din partea de sud a Iasului, de unde se poate vedea o frumoasa panorama a orasului, Manastirea Cetatuia domina peisajul prin silueta sa zvelta, strajuita de un turn impozant si imprejmuita cu un zid de piatra macinat de vreme.

Ea a fost construita de la inceput ca un complex fortificat medieval capabil sa ofere domnitorului si boierilor un reazem pentru o rezistenta inarmata impotriva invadatorilor.
Aici a functionat o tiparnita cu litere grecesti, adusa de la Venetia. Ajunsa o ruina la sfarsitul secolului al XIX-lea, manastirea a fost restaurata in perioada interbelica la initiativa istoricului Nicolae Iorga.

Ansamblul Manastirii Cetatuia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004 fiind alcatuit din urmatoarele 6 obiective:

-Biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel" - datand din perioada 1669-1672

-Sala Gotica - datand din perioada 1669-1672

-Casa Domneasca - datand din perioada 1669-1672

-Corpul de chilii - datand din anul 1928

-Turnul clopotnita - datand din anul 1670

-Zidul de incinta - datand din anul 1670

Manastirea Galata

Manastirea Galata din Iasi este o manastire de maici, ctitorita la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre domnitorul Petru Schiopul in partea de vest a orasului.

Ea se afla pe un platou de pe dealul Miroslava, putand fi observata cu usurinta din diferite locatii ale Iasului.

Biserica, inconjurata de ziduri prevazute cu creneluri si avand un turn clopotnita inalt la intrare, are aspectul unei fortarete, servind adesea ca loc de aparare si uneori ca resedinta domneasca.
Ea este un exemplu al influentei muntene asupra arhitecturii moldovenesti.

Din apropierea bisericii, de pe Dealul Galata, se deschide o frumoasa perspectiva asupra orasului.

Ansamblul Manastirii Galata a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004 fiind alcatuit din urmatoarele 4 obiective:

-Biserica "Inaltarea Domnului" - datand din perioada 1582-1583

-Palatul Domnesc - datand din perioada 1726-1728

-Turnul clopotnita - datand din anul 1584

-Zidul de incinta - datand din anul 1584

Manastirea Golia

Golia este o manastire importanta in orasul Iasi, numita dupa marele logofat Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic. Biserica se afla in Targul Cucu. Hramul manastirii este "Inaltarea Domnului".

Manastirea reprezinta un important centru cultural, adapostind Centrul Cultural Misionar Doxologia al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, precum si o atractie turistica pe harta Iasului.

Asezamantul ecleziastic de la Golia se prezinta ca o fortareata tipic medievala. Despre vechea biserica, de care este legat numele familiei Golia, nu se stiu prea multe date cu privire la arhitectura, cert fiind faptul ca a fost ridicata in secolul al XVI-lea.

Actuala biserica a lui Vasile Lupu, refacuta intre anii 1650-1653 si terminata in 1660 de fiul sau Stefanita, se deosebeste in totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldovenesti, atat ca forma de constructie cat si ca arhitectura.

Biserica actuala reprezinta o imbinare de stiluri, indeosebi gotic si bizantin, constructie realizata intr-un moment de realizare a Renasterii tarzii in Principatele Romane. Planul exterior este rectangular, cu ziduri inalte, care se spijina pe epifastri, de factura corintica, de peste 12 metri inaltime, ancorati intr-o cornisa.

Manastirea Sf. Teodora

Manastirea Sf. Teodora a fost infiintata pentru monahiile de la Centrul eparhial Iasi.

Calugaritele care se ostenesc la multele activitati ale Centrului eparhial, la curatenie, la primirea delegatiilor oficiale si a pelerinilor, se pot ruga in fiecare seara, ca si-n duminici si sarbatori, la manastirea lor, fosta catedrala mitropolitana - Sf. Gheorghe. In timpul zilei, peste saptamana, aceeasi biserica este si capela a studentilor in teologie.

Manastirea Bucium

Manastirea Bucium din Iasi este o manastire de calugari crestin-ortodocsi, intemeiata de ieromonahii Nifon Popescu si Nectarie in anul 1863 ca metoh al schitului romanesc Prodromu de la Muntele Athos. Biserica manastirii are hramul "Duminica Tuturor Sfintilor Atonului" (praznuit in duminica a doua de dupa Rusalii).

Ansamblul manastirii este format din:

-Biserica-paraclis - este situata in mijlocul unei cladiri patrulatere, fiind construita potrivit predaniei apostolice, in forma trilobata, cu absidele laterale semicirculare si cu absida altarului rotunjita numai in exterior.
Boltile sunt sprijinite pe umerii a doua arcade, aparand in lungime dreptunghiulare, iar in inaltime semicirculare.

Turla ridicata deasupra naosului are forma octogonala, avand patru geamuri lunguiete. In partea dinspre sud a bisericii se afla Biblioteca si Cancelaria Manastirii.

Pe partea dinspre nord a Bisericii sunt amplasate doua camere, chilia staretului si o alta pentru paracliser, iar pe partea de sud era amplasata camera economului care avea o mica camara cu baie si un hol.

Mitropolia Moldovei si Bucovinei

Mitropolia Moldovei si Bucovinei este o unitate administrativa a Bisericii Ortodoxe Romane. Ea este condusa in prezent de Teofan Savu, care poarta titlul de arhiepiscop al Iasilor si mitropolit al Moldovei si Bucovinei.

Mitropolia Moldovei a fost infiintata intre anii 1381-1386 si recunoscuta de Patriarhia Constantinopolului in anul 1401, cand era condusa de mitropolitul Iosif Musat. Sediul mitropolitan a fost initial la Radauti, fiind mutat din 1401 la Suceava, iar la mijlocul sec. al XVII-lea, in Iasi, unde se afla si astazi.

Muzeul de Istorie a Moldovei

Muzeul este situat la parterul Palatului Culturii. Sectia de istorie veche are doua filiale: muzeul de la Cucuteni si cetatea dacica de la Cotnari.
Alte filiale ale Muzeului de Istorie sunt: Muzeul Unirii, Casa Mihail Kogalniceanu si Muzeul de Istorie de la Harlau.

Valorifica expozitional piese de istorie si arheologie din epoca paleolitica:

-unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlau; neolitica:
ceramica, unelte, figurine antropomorfe si zoomorfe (culturile Cris, Stoicani-Aldeni, Cucuteni) ;

-epoca bronzului: ceramica, unelte (Monteoru, Costisa, Noua) ;

-epoca fierului: ceramica, bratari si verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cutit de bronz de la Tamaoani, pumnal de fier scitic din mormantul de la Comarna, vas grecesc attic (Frumusita), ceramica (Stancesti, Cotnari, Baiceni), piese de harnasament (Trusesti) ;

-civilizatia geto-dacica: unelte, ceramica, obiecte de podoaba, statuete de lut (Poiana, Piatra-Neamt) ;

-ceramica carpica din asezarile de tip Scheia-Valeni si din necropolele de incineratie de tip Vartiscoi-Poienesti;

-altare romane si tegule de la Barbosi, inscriptii funerare (Noviodunum), obiecte de lut ars, bronz si sticla de provenienta greaca, elenistica si romana descoperite in Dobrogea; unelte, vase de sticla, amfore si obiecte de podoaba (cultura Santana de Mures) ;

-medievala: unelte, arme, cahle, obiecte de podoaba; colectii de numismatica antica, medievala si moderna, documente medievale, moderne.


Expozitia de istorie contemporana (care se incheie inainte de al II- lea razboi mondial) este prezentata intr-o forma noua, depolitizata, si a fost inaugurata in 1997.
Au aparut teme noi, precum istoria Bisericii ortodoxe si istoria Regalitatii in Romania.

Muzeul de Istorie Naturala al Universitatii

Muzeul de Istorie Naturala al Universitatii Iasi este gazduit de fosta casa a logofatului Vasile Rosetti si a fost infiintat la data de 4 februarie 1834, din initiativa unui grup restrans de membri ai Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi, in frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturza si Costachi Negri.

Este primul muzeu de acest gen infiintat in Principatele Romane si, ca institutie culturala, avea drept scop sa prezinte publicului din Iasi "bogatiile pamantene si subpamantene ale Moldovei, precum si curiozitati din alte parti ale lumii".

Cladirea, cunoscuta si sub denumirea de casa Roset, a fost construita la finele secolului XVIII, in stil neoclasic, cu bolta pentru trasuri, fiind astazi unul din putinele monumente arhitectonice ale Iasului cu o structura a parterului de bolti pe arce.

Muzeul Literaturii Romane

Muzeul Literaturii Romane Iaşi a fost infiinţat, ca instituţie cu personalitate juridică, in toamna anului 1990, prin desprinderea din Complexul Muzeal Naţional "Moldova”.

In cei 19 ani de existenţă ai Muzeului Literaturii Romane Iaşi, s-a dovedit că principiul specializării, atunci cand este aplicat consecvent, poate da rezultate foarte bune.

Instituţia a crescut de la 10 la 12 muzee; personalul a crescut de la 70 la 91 de angajaţi; rezultatele cercetărilor specialiştilor noştri (reeditări, ediţii de documente – corespondenţă – manuscrise) sunt bine cunoscute; mai multe clădiri din categoria monumentelor istorice au fost restaurate; patrimoniul artistic şi cultural ieşean, Iaşul insuşi, este mai bine cunoscut in ţară prin expoziţiile noastre itinerante; fondurile documentare, bunurile de patrimoniu cultural – naţional din Iaşi sunt promovate şi cunoscute datorită participării specialiştilor noştri la congrese, simpozioane, sesiuni de comunicări.

Muzeul Memorial Poni-Cernatescu

Muzeul este constituit pe baza unor donatii - cladirea si mobilier, carti, documente, decoratii etc. donate de Florica Magheru, nepoata lui Petru Poni, la care s-au adaugat donatii facute de descendenti ai familiilor sau studenti ai personalitatilor amintite: prof. Elena Bogdan, fiica lui Petru Bogdan, dr. ing. Octav Gheorghiu, fiul lui C. V. Gheorghiu, familia profesorului Nicolae Asandei, ing. Vasile Pintiuc, prof. Vasile Ababei, cercetator Gh. Stoica si altii.

Cladirea este monument istoric, construita in 1838 de catre Veniamin Costache (1768 - 1846).

Casa a devenit proprietatea lui Petru Poni in anul 1880. Aceasta casa a constituit sediul unor adevarate saloane literare pe care sotia savantului, poeta Matilda Cugler-Poni, le organiza si la care erau nelipsite marile personalitati ale Iasului cultural: Mihai Eminescu,
Titu Maiorescu, Ioan Slavici, A. D. Xenopol, Nicolae Iorga, Veronica Micle si altii.

Muzeul Mihai Eminescu

Adevarat templu eminescian, conceput de catre arh. Virgil Onofrei, edificiul a fost deschis cu prilejul centenarului mortii poetului, in 1989.

Cele doua turnuri de la intrare, amintind de "turnul tezaurului" de la Putna, simbolizeaza Dragostea (Veronica Micle) si Prietenia (Ion Creanga).
Cateva elemente ale universului eminescian si-au gasit exprimarea arhitectonica in acest edificiu.

Prin luminatorul boltit al holului principal se poate intra in dialog cu infinitul cerului instelat, iar sub el se afla un Zodiac incrustat in mozaicul pardoselii. Scara ce duce la etaj traverseaza un bazin ce simbolizeaza "lacul albastru", dinspre care se aude un susur cristalin de izvor.

La etaj este expusa si masca mortuara, din gips, a marelui poet.

La parter se afla o expozitie documentara si una de arta plastica dedicate poetului, iar la etaj este o expozitie memoriala cu obiecte si editii de carte rara. In fiecare an, in ziua de 15 iunie (data disparitiei poetului), cand teii sunt in floare, parfumand intreg dealul Copoului, muzeul organizeaza "Sarbatoarea Teiului", avand drept ax de desfasurare "Teiul lui Eminescu" din parcul Copou.

Muzeul Teatrului

Muzeul a fost infiintat in anul 1976. Cladirea este monument de arhitectura, construit de vornicul Alecsandri in 1780.

Muzeul prezinta evolutia fenomenului teatral de la primele sale manifestari pana in contemporaneitate, ilustrand principalele momente din istoria teatrului si contributia marilor personalitati la dezvoltarea acestuia (Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Gheorghe Manolescu, Aristizza Romanescu, Agatha Barsescu, Ion Sava, Victor Ion Popa, Miluta Gheorghiu, Nelu Ionescu, Teofil Valcu), afise, manuscrise, carti, costume ale unor actori care au jucat pe scena Teatrului National din Iasi (Matei Millo, Barbu Lautaru, Miluta Gheorghiu), piese de mobilier, colectia de medalii T. T. Burada, prime editii ale unor traduceri din dramaturgia universala, un afis din 1837 pe care apare pentru prima data titulatura de Teatrul National Iasi.

Palatul Culturii

De-a lungul timpului, în zona respectivă a orașului, s-a dezvoltat ansamblul Curții Domnești (atestată documentar începând cu 1434). In 1806 - 1812, prințul Alexandru Moruzi construiește un impunător palat în stil neoclasic.

Afectat de incendii, Palatul Domnesc va fi refăcut de prințul Mihail Sturdza în 1841 - 1843.

Dupa Unirea de la 1859 și mutarea capitalei la București, Palatul Domnesc devine Palat Administrativ.

Mai multe incendii de la sfârșitul sec. al XIX-lea continuă sa afecteze clădirea, luându-se, la începutul secolului al XX-lea, decizia demantelării (1904) și reconstrucției, în locul refacerii vechiului palat.

Parcul Copou - Teiul lui Eminescu

Gradina Copou (sau Parcul Copou) este cel mai vechi parc din Iasi, situat pe dealul Copoului.
Parcul dateaza din prima parte a secolului al XIX-lea (amenajarea sa a inceput in anii 1833-1834), in centrul sau fiind amenajat "Obeliscul cu lei", numit initial "Monumentul Legilor Constitutionale", ridicat dupa planurile lui Gheorghe Asachi in cinstea generalului rus Pavel Kiseleff si a reformelor introduse de acesta in Moldova.

Tot in acest parc se afla “Teiul lui Eminescu”, ca si Muzeul inchinat aceluiasi poet. O serie de busturi dedicate unor mari personalitati ale culturii romane strajuiesc aleea principala a parcului.

Invelit intr-o adevarata padure de copaci, Copoul se numea la inceputul indelungatei sale existente "Podu Verde", caci trecea printre vii, gradini si livezi strapunse ocazional de acoperisul unui conac boieresc. Vechea "ulita aristocratica a Copoului" este in prezent cartierul Copou, aflat pe dealul cu acelasi nume.

Gradina Copou e cel mai vechi parc din Iasi. Sub Grigore Ghica, cunoscut ca un domnitor priceput si bland, caruia ii placea relaxarea, a fost ridicat la Copou un foisor de odihna in stil turcesc; acestui domnitor ii revenine meritul de a fi introdus Copoul in atentia boierilor, obisnuiti pana atunci cu plimbarile la Bucium si Galata.

Deoarece nevoia de o gradina publica persista, lucrarile de amenajare a parcului au inceput in 1833, sub indrumarea domnitorului Mihail Sturza.

Teatrul National Vasile Alecsandri

Teatrul National „Vasile Alecsandri” din Iasi este o institutie publica culturala, aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, fiind cel mai vechi Teatru National din Romania. Cladirea Teatrului National din Iasi este inscrisa in Lista monumentelor istorice.

Infiintat in 1840, sub directiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, conducerea trupei romanesti fiind asigurata de Costache Caragiali, Teatrul National a functionat din 22 decembrie 1846 in noua sala a Teatrului cel Mare de la Copou.

In noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, in urma unui incendiu devastator, cladirea Teatrului de la Copou este distrusa. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat pana in 1894 cand este aprobat contractul cu arhitectii vienezi Fellner si Helmer.

Actuala cladire a fost construita pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, fiind considerata a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara. La 1 decembrie 1896, cladirea Teatrului National a fost inaugurata de primarul Nicolae Gane.

Planurile cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, ce au proiectat constructii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich.