În anii 80, atunci când au fost făcute săpături pentru fundaţiile blocurilor de pe strada Mircea din Constanţa, s-a descoperit un mormânt pictat, care datează din secolul IV.

Arheologii care au făcut această descoperire sunt Constantin Chera şi Virgil Lungu. „Este una din cele mai importante obiective descoperite în ultimele decenii la Constanţa pe zona de necropolă care se întindea dincolo de zidurile cetăţii Tomis până în secolul VI“, dezvăluie Constantin Chera. 

El spune că doar printr-o minune s-a păstrat mormântul pictat hypogeu (sub pământ), de vreme ce în zonă mai existaseră şi alte consrucţii. 

Este vorba de un cavou care a aparţinut unei familii bine situate, care trăia în secolul IV la Tomis. „Cavoul a fost construit la începutul sec IV, pe la 330 bănuim noi, în timpul lui Constantin cel Mare, când religia creştină era acceptată de către Imperiul Roman. Cert este faptul că această criptă a fost folosită până la începutul sec V, când după ultima depunere funerară nu a mai fost deschisă“. 

Ritul unei mese funerare 

Ca printr-o minune, pictura de pe ziduri s-a păstrat până în zilele noastre. Bolta este decorată cu diverse motive florale şi geometrice, până la zidurile laterale, pe care vedem doi păuni care ciugulesc dintr-un coş de rodii. De celalaltă parte, în partea de vest, avem un coş răstunat şi patru potârnichi care sorb dintr-o cupă cu apă. Deasupra interiorului sunt înfăţişaţi patru porumbei grupaţi în jurul unui vas.

Cea mai importantă scenă a picturii este cea în care şapte personaje sunt grupate în jurul unei mese şi oficiază ritul unei mese funerare. Unul dintre personaje este amfitrionul acestei manifestări, iar în picioare este reprezentat un domesticus, adică un servitor, care ajută la cina celestă. 

În interior sunt două faze de depuneri funerare. Prima la nivelul de călcare al cavoului, după care scheletele au fost cu grijă adunate în stânga intrării, unde s-au construit două mici ziduri transversale pe care s-au aşezat plăci pe care au fost depuse utimele personaje care au fost îngropate în cavou. 

Accesul este interzis la cavou, iar pentru protejarea picturii este necesar ca temperatura şi umiditatea să fie constante. 

Dar pentru ca publicul să poată admira o pictură atât de veche, din 2005 s-a desfăşurat cu Institutul Naţional de Optoelectronică de la Bucureşti un proiect de scanare 3 D a anumitor monumente importante, printre care şi acest cavou pictat, dar şi ansamblul rupestru de la Basarabi. 

Aceste scanări au permis refacerea întocmai a picturii cavoului mult mai târziu. În acest fel, s-a ajuns printr-un alt proiect de refacere la scară 1:1 a mormântului pictat, care a fost expus recent la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa, pentru ca publicul să aibă acces şi să admire pictura care atâta amar de vreme a stat îngropată.

 

Sursa: adevarul